\u00cen ultimele decenii, ca urmare a introducerii suporturilor digitale, lumea editorial\u0103 s-a schimbat foarte mult, la fel \u0219i domeniul educa\u021biei. Utilizarea tabletelor \u0219i a tablelor interactive a diversificat modalit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare a materiilor tradi\u021bionale, cum ar fi matematica, literatura, \u0219tiin\u021bele, istoria \u0219i a\u0219a mai departe. \u00cen acela\u0219i timp, aceste instrumente sunt privite cu scepticism, fiind semnalat riscul reducerii concentr\u0103rii \u0219i al deterior\u0103rii ochilor de c\u0103tre cei care prefer\u0103 c\u0103r\u021bile tip\u0103rite. <\/p>\n\n
S\u0103 vedem de ce \u0219i cum pot fi introduse cu succes instrumentele digitale \u00een cadrul clasei \u0219i care sunt beneficiile acestora.<\/p>\n\n
<\/p>\n\n
\u00cen 2018, cercet\u0103toarea american\u0103 Maryanne Wolf a publicat “Reader Come Home: The Reading Brain in a Digital Word”. Aceast\u0103 carte reprezint\u0103 un pas fundamental \u00een domeniul cercet\u0103rii privind utilizarea instrumentelor digitale \u0219i consecin\u021bele acesteia asupra dezvolt\u0103rii creierului uman, \u00een special al copiilor \u0219i adolescen\u021bilor. <\/p>\n\n
Wolf (2018) afirm\u0103 c\u0103 cititul nu este o abilitate pe care oamenii au dezvoltat-o de pe baz\u0103 genetic\u0103, precum vederea sau vorbirea (“fiin\u021bele umane nu s-au n\u0103scut ca s\u0103 citeasc\u0103”), ci este o abilitate pe care au \u00eenv\u0103\u021bat pe parcursul evolu\u021biei. Modul \u00een care cititul a afectat dezvoltarea creierului, conduc\u00e2nd la complexitate<\/strong>, empatie <\/strong> \u0219i g\u00e2ndire critic\u0103 \u00een via\u021b\u0103<\/strong>, este o experien\u021b\u0103 unic\u0103 \u0219i irepetabil\u0103 \u00een istoria lumii. <\/p>\n\n “Ceea ce citim, cum citim \u0219i de ce citim ne schimb\u0103 modul \u00een care g\u00e2ndim, aceste schimb\u0103ri progreseaz\u0103 \u00eentr-un ritm mai rapid acum.”<\/p>\n(Wolf, 2018) <\/cite><\/blockquote>\n\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, lectura are aceste efecte cu condi\u021bia s\u0103 fie o lectur\u0103 aprofundat\u0103<\/strong>. Lectura aprofundat\u0103 este o stare de concentrare total\u0103 care ne permite s\u0103 ne implic\u0103m \u00eentr-o poveste \u0219i s\u0103 profit\u0103m c\u00e2t mai mult de ea \u00een ceea ce prive\u0219te \u00een\u021belegerea de sine \u0219i g\u00e2ndirea critic\u0103. Nu este vorba doar de a decoda ceea ce citim, ci \u0219i de a face conexiuni suplimentare \u00eentre noile informa\u021bii \u0219i ceea ce \u0219tim deja. <\/p>\n\n \u00cen al treilea r\u00e2nd, aceast\u0103 capacitate nu este fix\u0103, ci trebuie antrenat\u0103 \u0219i \u00eenv\u0103\u021bat\u0103. Crearea noilor conexiuni neuronale, datorit\u0103 plasticit\u0103\u021bii creierului, este influen\u021bat\u0103 at\u00e2t de factori naturali, c\u00e2t \u0219i de mediul \u00eenconjur\u0103tor, inclusiv de mijlocul pe care \u00eel folosim pentru citire. <\/p>\n\n Instrumentele digitale<\/strong> au schimbat complet modul nostru de lectur\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-l mai superficial \u0219i mai rapid. De fapt, citirea pe ecran urmeaz\u0103 un model \u00een form\u0103 de F sau de Z: primul const\u0103 \u00een citirea p\u0103r\u021bii superioare a textului cu o mi\u0219care orizontal\u0103 \u0219i apoi scanarea textului din partea st\u00e2ng\u0103 cu o mi\u0219care vertical\u0103. Al doilea const\u0103 \u00een parcurgerea liniar\u0103 al \u00eenceputului \u0219i al concluziei \u0219i \u00een parcurgerea rapid\u0103 a restului. <\/p>\n\n \u00cen acest fel, \u00eens\u0103, “reducem timpul alocat proceselor de citire aprofundat\u0103”. Cu alte cuvinte, nu mai avem timp s\u0103 capt\u0103m complexitatea, s\u0103 \u00een\u021belegem sentimentele celuilalt, s\u0103 percepem frumuse\u021bea \u0219i s\u0103 cre\u0103m g\u00e2nduri proprii” (Wolf, “The Guardian”, 2018). Acest lucru afecteaz\u0103, de asemenea, abilit\u0103\u021bile de concentrare \u0219i de aten\u021bie, care sunt fundamentale \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u021bare. <\/p>\n\n Ce se va \u00eent\u00e2mpla cu copiii de ast\u0103zi, care nu numai c\u0103 sunt din ce \u00een ce mai pu\u021bin obi\u0219nui\u021bi s\u0103 citeasc\u0103 c\u0103r\u021bi tip\u0103rite fizic, dar sunt, de asemenea, din ce \u00een ce mai expu\u0219i instrumentelor digitale? <\/p>\n\n Ceea ce propune Wolf vizeaz\u0103 un mod de lectur\u0103 integrat, care permite oamenilor s\u0103 beneficieze \u00een continuare de lectura aprofundat\u0103 f\u0103r\u0103 a renun\u021ba la avantajele oferite de lumea digital\u0103. <\/strong> Pe scurt, copiii din ziua de azi ar trebui s\u0103 dezvolte un creier biliterat<\/strong>, capabil s\u0103 treac\u0103 de la diferite moduri de citire \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare f\u0103r\u0103 a renun\u021ba la vreo capacitate sau la vreun avantaj din ambele. <\/p>\n\n <\/p>\n\n \u00cen realitate, scopul nu a fost interzicerea a priori a tehnologiei, ci utilizarea ei \u00een mod con\u0219tient <\/strong> \u0219i activ. Ceea ce face diferen\u021ba \u00een utilizarea instrumentelor digitale \u00een scop educa\u021bional este participarea <\/strong> \u0219i implicarea<\/strong>. <\/p>\n\n Este de asemenea fundamental s\u0103 adapt\u0103m diferitele tipuri de \u00eenv\u0103\u021bare la v\u00e2rsta elevilor. Potrivit neurologului Judy Willis (“The Guardian”, 2015), “\u00een primii ani de \u0219coal\u0103, creierul se concentreaz\u0103 pe familiarizarea cu lumea \u00eenconjur\u0103toare. Amintirile \u0219i \u00een\u021belegerea evolueaz\u0103 atunci c\u00e2nd noile informa\u021bii pot fi legate de lucruri deja cunoscute. Temele pentru acas\u0103 care contribuie la aceast\u0103 recunoa\u0219tere pot dezvolta abilit\u0103\u021bile de alfabetizare \u0219i de calcul”. Din contr\u0103, “atunci c\u00e2nd elevii ajung la v\u00e2rsta adolescen\u021bei […] este mult mai probabil ca obiectivele de \u00eenv\u0103\u021bare s\u0103 se concentreze pe citire pentru con\u021binut \u0219i \u00een\u021belegere, revizuire, redactarea de rapoarte, rezolvarea de probleme, investigarea \u0219i munca independent\u0103 sau \u00een grup”. <\/p>\n\n Lu\u00e2nd \u00een considerare toate aceste nevoi, utilizarea instrumentelor digitale \u00een educa\u021bie au avantaje multiple: <\/p>\n\n <\/p>\n\n Pentru a adapta instrumentele digitale la nevoile elevilor, profesorii \u0219i educatorii trebuie s\u0103 dispun\u0103 de mijloacele necesare care le ajut\u0103 \u00een crearea lor. <\/p>\n\n \u00cen continuare v\u0103 prezent\u0103m trei resurse online care pot fi utilizate pentru a crea c\u0103r\u021bi \u0219i lec\u021bii interactive: <\/p>\n\n BookCreator<\/strong> este un instrument online pentru crearea c\u0103r\u021bilor electronice (pove\u0219ti interactive, portofolii digitale, rapoarte \u0219tiin\u021bifice \u0219i a\u0219a mai departe), u\u0219or de accesat de c\u0103tre oricine. Utilizatorii pot include \u00een text fotografii, diagrame, imagini, con\u021binuturi audio \u0219i video. Versiunea gratuit\u0103 permite crearea unei biblioteci unice cu maximum 40 de volume. <\/p>\n\n H5P<\/strong> este un program care faciliteaz\u0103 crearea, partajarea \u0219i reutilizarea con\u021binutului interactiv HTML5 – cum ar fi videoclipuri, scenarii ramificate, lec\u021bii \u0219i prezent\u0103ri – oferind o gam\u0103 de instrumente pentru diferite cerin\u021be. <\/p>\n\n Twine<\/strong> este un program de tip open-source pentru crearea de fic\u021biune interactiv\u0103 prin intermediul hyperlink-urilor. Acesta permite \u00eencruci\u0219\u0103ri de intrigi, urm\u00e2nd modelul gamebooks \u0219i al aventurilor bazate pe text. Utilizatorii pot ad\u0103uga linkuri, dar \u0219i imagini, sunete \u0219i diverse efecte speciale. De asemenea, este posibil\u0103 dezvoltarea jocurilor de aventur\u0103 cu scenarii, obiecte, lupte, dialoguri \u0219i zone de explorat \u00een mod liber. Pute\u021bi desc\u0103rca programul pe PC sau pute\u021bi utiliza versiunea online. Pentru a utiliza Twine nu este nevoie de cuno\u0219tin\u021be speciale de programare. <\/p>\n\n <\/p>\n\n \u201cThe Future of the Reading Brain in An Increasingly Digital World\u201d, conversation with Maryanne Wolf on the radio program \u201cOn Point\u201d (2018) : <\/p>\n\n https:\/\/www.wbur.org\/onpoint\/2018\/08\/21\/reader-come-home-maryanne-wolf<\/a><\/p>\n\n Gottwald, S., Is screentime really dangerous (or bad) for children?<\/em>, \u201cCurious Learning\u201d (2020): https:\/\/www.curiouslearning.org\/essays\/2020\/10\/9\/is-screentime-really-dangerous-or-bad-for-children<\/a> <\/p>\n\n Miller, L., Just Read the Book Already<\/em>, \u201cSlate\u201d (2018): <\/p>\n\n https:\/\/slate.com\/culture\/2018\/08\/reader-come-home-by-maryanne-wolf-reviewed.html<\/a><\/p>\n\n Troeger, J., Building an accessible ebook<\/em>, \u201cMedium\u201d (2019): https:\/\/medium.com\/@jens.troeger\/building-an-accessible-ebook-2c3e04891902<\/a> <\/p>\n\n Willis, J., The science of homework: tips to engage student\u2019s brain<\/em>, \u201cThe Guardian\u201d (2015): https:\/\/www.theguardian.com\/teacher-network\/2015\/feb\/23\/science-homework-students-brains-learning<\/a> <\/p>\n\n Wolf, M., Skim reading is the new normal. The effect on society is profound<\/em>, \u201cThe Guardian\u201d (2018) : https:\/\/www.cswe.org\/CSWE\/media\/Diversity-Center\/Pedagogical-Resources.pdf<\/a> <\/p>\n\n\n
De ce s\u0103 folosim instrumente digitale \u00een \u0219coal\u0103 <\/h2>\n\n
\n
Cum s\u0103-\u021bi creezi propria lec\u021bie digital\u0103 <\/h2>\n\n
Bibliografie:<\/h2>\n\n