În ultimele decenii, ca urmare a introducerii suporturilor digitale, lumea editorială s-a schimbat foarte mult, la fel și domeniul educației. Utilizarea tabletelor și a tablelor interactive a diversificat modalitățile de învățare a materiilor tradiționale, cum ar fi matematica, literatura, științele, istoria și așa mai departe. În același timp, aceste instrumente sunt privite cu scepticism, fiind semnalat riscul reducerii concentrării și al deteriorării ochilor de către cei care preferă cărțile tipărite.
Să vedem de ce și cum pot fi introduse cu succes instrumentele digitale în cadrul clasei și care sunt beneficiile acestora.
Pe urmele unui “creier biliterat”
În 2018, cercetătoarea americană Maryanne Wolf a publicat “Reader Come Home: The Reading Brain in a Digital Word”. Această carte reprezintă un pas fundamental în domeniul cercetării privind utilizarea instrumentelor digitale și consecințele acesteia asupra dezvoltării creierului uman, în special al copiilor și adolescenților.
Wolf (2018) afirmă că cititul nu este o abilitate pe care oamenii au dezvoltat-o de pe bază genetică, precum vederea sau vorbirea (“ființele umane nu s-au născut ca să citească”), ci este o abilitate pe care au învățat pe parcursul evoluției. Modul în care cititul a afectat dezvoltarea creierului, conducând la complexitate, empatie și gândire critică în viață, este o experiență unică și irepetabilă în istoria lumii.
“Ceea ce citim, cum citim și de ce citim ne schimbă modul în care gândim, aceste schimbări progresează într-un ritm mai rapid acum.”
(Wolf, 2018)
În al doilea rând, lectura are aceste efecte cu condiția să fie o lectură aprofundată. Lectura aprofundată este o stare de concentrare totală care ne permite să ne implicăm într-o poveste și să profităm cât mai mult de ea în ceea ce privește înțelegerea de sine și gândirea critică. Nu este vorba doar de a decoda ceea ce citim, ci și de a face conexiuni suplimentare între noile informații și ceea ce știm deja.
În al treilea rând, această capacitate nu este fixă, ci trebuie antrenată și învățată. Crearea noilor conexiuni neuronale, datorită plasticității creierului, este influențată atât de factori naturali, cât și de mediul înconjurător, inclusiv de mijlocul pe care îl folosim pentru citire.
Instrumentele digitale au schimbat complet modul nostru de lectură, făcându-l mai superficial și mai rapid. De fapt, citirea pe ecran urmează un model în formă de F sau de Z: primul constă în citirea părții superioare a textului cu o mișcare orizontală și apoi scanarea textului din partea stângă cu o mișcare verticală. Al doilea constă în parcurgerea liniară al începutului și al concluziei și în parcurgerea rapidă a restului.
În acest fel, însă, “reducem timpul alocat proceselor de citire aprofundată”. Cu alte cuvinte, nu mai avem timp să captăm complexitatea, să înțelegem sentimentele celuilalt, să percepem frumusețea și să creăm gânduri proprii” (Wolf, “The Guardian”, 2018). Acest lucru afectează, de asemenea, abilitățile de concentrare și de atenție, care sunt fundamentale în procesul de învățare.
Ce se va întâmpla cu copiii de astăzi, care nu numai că sunt din ce în ce mai puțin obișnuiți să citească cărți tipărite fizic, dar sunt, de asemenea, din ce în ce mai expuși instrumentelor digitale?
Ceea ce propune Wolf vizează un mod de lectură integrat, care permite oamenilor să beneficieze în continuare de lectura aprofundată fără a renunța la avantajele oferite de lumea digitală. Pe scurt, copiii din ziua de azi ar trebui să dezvolte un creier biliterat, capabil să treacă de la diferite moduri de citire și învățare fără a renunța la vreo capacitate sau la vreun avantaj din ambele.
De ce să folosim instrumente digitale în școală
În realitate, scopul nu a fost interzicerea a priori a tehnologiei, ci utilizarea ei în mod conștient și activ. Ceea ce face diferența în utilizarea instrumentelor digitale în scop educațional este participarea și implicarea.
Este de asemenea fundamental să adaptăm diferitele tipuri de învățare la vârsta elevilor. Potrivit neurologului Judy Willis (“The Guardian”, 2015), “în primii ani de școală, creierul se concentrează pe familiarizarea cu lumea înconjurătoare. Amintirile și înțelegerea evoluează atunci când noile informații pot fi legate de lucruri deja cunoscute. Temele pentru acasă care contribuie la această recunoaștere pot dezvolta abilitățile de alfabetizare și de calcul”. Din contră, “atunci când elevii ajung la vârsta adolescenței […] este mult mai probabil ca obiectivele de învățare să se concentreze pe citire pentru conținut și înțelegere, revizuire, redactarea de rapoarte, rezolvarea de probleme, investigarea și munca independentă sau în grup”.
Luând în considerare toate aceste nevoi, utilizarea instrumentelor digitale în educație au avantaje multiple:
- Datorită naturii lor ” fluide” – adică nefiind atașate unui singur suport – conținuturile digitale, în special EPUB-urile, sunt flexibile și ușor de partajat, deoarece pot fi citite pe diferite instrumente (tablete, calculatoare, telefoane mobile, e-reader etc.);
- Acestea garantează incluziunea și accesibilitatea, deoarece pot fi adaptate la nevoile beneficiarilor, de exemplu prin utilizarea unui motor de transformare a textului în vorbire pentru cititorii nevăzători, prin alegerea unei dimensiuni/forme diferite a fontului sau a unei culori/orientări diferite pentru text. Cititorii dislexici pot fi avantajați prin utilizarea unor fonturi special concepute pentru ei;
- Cărțile electronice pot fi îmbunătățite cu conținut multimedia și interactiv. Acesta este în special cazul formatului EPub 3, care este util în scopuri educaționale, deoarece permite integrarea de materiale video, audio, exerciții, grafice și galerii de imagini care sporesc impactul și atractivitatea conținutului;
- Cărțile digitale sunt mai accesibile decât cele tradiționale, deoarece nu implică aceleași costuri de tipărire și distribuție;
- Ele pot spori creativitatea. Există mai multe pagini online care permit elevilor și profesorilor să creeze povești interactive și lecții personalizate pentru fiecare nevoie și nivel de învățare.
Cum să-ți creezi propria lecție digitală
Pentru a adapta instrumentele digitale la nevoile elevilor, profesorii și educatorii trebuie să dispună de mijloacele necesare care le ajută în crearea lor.
În continuare vă prezentăm trei resurse online care pot fi utilizate pentru a crea cărți și lecții interactive:
BookCreator este un instrument online pentru crearea cărților electronice (povești interactive, portofolii digitale, rapoarte științifice și așa mai departe), ușor de accesat de către oricine. Utilizatorii pot include în text fotografii, diagrame, imagini, conținuturi audio și video. Versiunea gratuită permite crearea unei biblioteci unice cu maximum 40 de volume.
H5P este un program care facilitează crearea, partajarea și reutilizarea conținutului interactiv HTML5 – cum ar fi videoclipuri, scenarii ramificate, lecții și prezentări – oferind o gamă de instrumente pentru diferite cerințe.
Twine este un program de tip open-source pentru crearea de ficțiune interactivă prin intermediul hyperlink-urilor. Acesta permite încrucișări de intrigi, urmând modelul gamebooks și al aventurilor bazate pe text. Utilizatorii pot adăuga linkuri, dar și imagini, sunete și diverse efecte speciale. De asemenea, este posibilă dezvoltarea jocurilor de aventură cu scenarii, obiecte, lupte, dialoguri și zone de explorat în mod liber. Puteți descărca programul pe PC sau puteți utiliza versiunea online. Pentru a utiliza Twine nu este nevoie de cunoștințe speciale de programare.
Bibliografie:
“The Future of the Reading Brain in An Increasingly Digital World”, conversation with Maryanne Wolf on the radio program “On Point” (2018) :
https://www.wbur.org/onpoint/2018/08/21/reader-come-home-maryanne-wolf
Gottwald, S., Is screentime really dangerous (or bad) for children?, “Curious Learning” (2020): https://www.curiouslearning.org/essays/2020/10/9/is-screentime-really-dangerous-or-bad-for-children
Miller, L., Just Read the Book Already, “Slate” (2018):
https://slate.com/culture/2018/08/reader-come-home-by-maryanne-wolf-reviewed.html
Troeger, J., Building an accessible ebook, “Medium” (2019): https://medium.com/@jens.troeger/building-an-accessible-ebook-2c3e04891902
Willis, J., The science of homework: tips to engage student’s brain, “The Guardian” (2015): https://www.theguardian.com/teacher-network/2015/feb/23/science-homework-students-brains-learning
Wolf, M., Skim reading is the new normal. The effect on society is profound, “The Guardian” (2018) : https://www.cswe.org/CSWE/media/Diversity-Center/Pedagogical-Resources.pdf
Wolf, M., Reader, come home. The reading brain in the digital world, Harper Collins (2018): https://www.google.fr/books/edition/Reader_Come_Home/Hlg_DwAAQBAJ?hl=en&gbpv=1&printsec=frontcover